Se afișează postările cu eticheta rugaciunea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta rugaciunea. Afișați toate postările

marți, 23 martie 2010

Rugaciunea - Intalnirea cu Allah

Rugăciunea nu poate să fie abandonată nici chiar de către omul sărac, bolnav în aşternut sau paralizat (Allah să le dea adăpost şi sănătate!). Chiar şi în caz de boală severă cel bolnav se va ruga fie ridicat, fie aşezat sau întins, prin semne sau chiar prin mişcarea ochilor. De ce? Datorită importanţei rugăciunii în Islam. De ce toate acestea? Ştiţi, oare, de ce avem această îndatorire? Pentru că rugăciunea este marea întâlnire dintre tine şi Creatorul tău.

Ce ai face, bunăoară, dacă un şef de stat te-ar chema la o întâlnire? Desigur că vei face imposibilul pentru a răspunde acestei invitaţii: mai întâi vei merge la cel mai bun magazin care vinde îmbrăcăminte, chiar dacă eşti sărac, sau vei împrumuta bani ori vei închiria un costum potrivit pentru întâlnire. Apoi vei cumpăra parfumuri, te vei aranja şi vei merge la întâlnire cu cea mai plăcută înfăţişare, luând seama să fii punctual, plecând mai devreme ca să eviţi traficul aglomerat şi orice întârziere neprevăzută.

Unde a fost poruncita rugaciunea?

Se ştie că Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i s-au impus cele cinci rugăciuni zilnice atunci când s-a ridicat la ceruri, către Sidrat Al-Muntaha[1]. La început, rugăciunile poruncite au fost cincizeci la număr, dar, după ce Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a părăsit Sidrat al Muntaha, s-a întâlnit cu profetul Moise (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) care l-a întrebat: „Ţi s-a dat vreo poruncă?” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a răspuns: „Da, mi s-a dat să respect cincizeci de rugăciuni.” Atunci Moise (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a zis: „Întoarce-te la Stăpânul tău şi cere-I să mai reducă din numărul lor, căci eu am încercat la fel cu poporul lui Israel şi i-am împovărat cu îndatoriri!” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a întors la Allah de mai multe ori şi de fiecare dată Moise (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) îl povăţuia să mai meargă o dată până când numărul rugăciunilor obligatorii a scăzut la cinci. Când Moise (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a zis să mai ceară să îi fie redus şi acest număr, Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) i-a zis: «Îmi este ruşine să mai merg la Stăpânul meu şi să-I cer să îmi reducă din rugăciuni. Mi-a poruncit ca rugăciunile să fie cinci la număr, dar cincizeci la răsplată.»”



[1] Sidrat al-Muntahā (سدرة المنتهى‎) este un copac de lotus care marchează sfârşitul celui de-al şaptelea cer, o graniţă dincolo de care nu poate trece nicio creatură. În ziua de 27 a lunii Rajab, în timpul Călătoriei Nocturne, profetul Muhammad (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a fost singurul căruia i s-a îngăduit trecerea, împreună cu îngerul Gibril. Aici a fost impusă obligativitatea realizării celor cinci rugăciuni zilnice.